Noiembrie

totul plange, rad doar trei.
nu, nici vorba
nu sunt printre ei.
aerul are un gust amar,
e toamna tarzie

unde?
ai macar un nume?
stiu ca ochii s-ar putea
sa-ti  fie negri.

unii stiu prezenta
eu o inchipui
si desenez si sterg  si arunc foaia
de ce?

Epoca de piatra

Hm, stiti cum dansau oamenii primitivi in jurul focului? Sau ma rog, nu chiar primitivi, cei necivilizati, triburile acelea izolate din Africa sau mai stiu eu pe unde. Am descoperit ca asta nu se intampla doar acolo si atunci, ci si acum. Bineinteles, putin mai schimbat. Hai sa va zic cum. Se iau niste baieti normal, li se pun cercei in ambele urechi, ochelari de soare, haine stramte, o curea la vedere si parul intins cu placa. Se ia un scaun, sau un pahar cu bautura, (mai tarziu am vazut chiar si doua) si se pun jos.  Protagonistii se aseaza in cerc in jurul acestor obiecte si incep sa danseze. Aaaa, am uitat sa zic. E de preferat o pseudomanea, gen Mamasita:)). cum danseaza? Cum poti danssa in jurul unui pahar? Foarte simplu. Te apleci si incepe si iti misti mainele in jurul lui, sari peste el, ce mai, o partenera de dans. Sau toti deoata, partenera comuna. Cu scaunul, e si mai simplu. Il apuci de ce prinzi, il invarti, te pui pe el, faci miscari de club in jurul lui.

Bucuresti

Am plecat luni dimineata, la 7. Am inghetat putin pana pe la 10, cand s-a ridicat soarele bine de tot. Ne-am oprit  prima data in Sibiu, in parcare la Kaufland. Am mancat  croissante suuuperbe, le-a facut mama lui DD. Noi tot urmaream  vacutele care erau la pascut, si la un moment dat, erau mai slabe si mai altfel. Le-am numit vaci oltenesti. Pe la 3 si un pic, am intrat in Bucuresti. Mi s-a intors stomacul pe dos! Nu mi-a placut deloc, ma sufoca, vroiam la Cluj.. In fine, am ajuns la TVR. M-am schimbat in dubita, am mancat ceva si am plecat la emisiune. Erau copii de Bucuresti, cei care filmau acolo tot timpul. Ne-am cam certat pt microfon, sper ca nu s-a vazut asta la tv. Sunt rai, se cred superiori. Copiii cel putin, ca am dat si de adulti ok. Gata, nu mai zic ce e rau ca toti stim, mai bine zic ce mi-a placut. Am plecat de acolo destul de repede, cam intr-o ora si am ajuns la casa fundatiei. L-am sunat pe Voinea, un fost coleg de clasa care acum locuieste acolo( mare ghinion!) si l-am intrebat daca ne putem intalni. Ne-am intalnit undeva la mijlocul drumului, in Unirii. Pana acolo, am mers cu metroul. Singura. Asta a fost unul din putinele lucruri care mi-au placut din  Bucuresti: "Atentie, se inchid usile!"  Intr-o jumate de ora, m-am intors inapoi ca sa ma intalnesc cu restul. Am pornit, am ras, am mers la nesfarsit, doar ca nu am mai mers in Cismigiu, nu avea nimeni chef de Cismigiu la 1 noaptea. Oare de ce numai eu? M-au consolat aratandu-mi un parc mai mic. In Lipscani mi-a placut, a fost ok, doar ca e prea mic ca sa schimbe imaginea pe care o am. Cand am venit inapoi, am dormit, am citit ziarul si am ascultat I drove all night de nenumarate ori/  Aaaa, si vanzatoarea de la un magazin, vis-a-vis de Mc Donald's- ul din C. Brancoveanu, e tare draguta:D